Romanul Liber Pagini Electronice     |     home
back to    Romanul Liber Pagini Electronice
 Mesajul Ms Regelui Mihai cu ocazia Anului Nou 2001
27/12  00   MER  16:01   FAX                                           MS-REGELE-MIHAI                                                   001






     Români,

     se împlinesc saizeci de ani de când Providenta mi-a dat rãspunderea de a vã sluji. De-a lungul acestor multi ani ne-a fost dat sã trãim un rãzboi mondial, o ocupatie sovieticã deghizatã în eliberare, falsificarea culturii si istoriei noastre si una din cele mai rele dictaturi comuniste pe care le-a cunoscut Europa. Dar ne-a fost dat sã trãim si cãderea acestei dictaturi comuniste si primele încercãri, la sfârsitul secolului al XX-lea, de a ne reface viaûa noastrã democraticã, normalã. Oriunde m-am aflat si oricare au fost împrejurãrile, am  încercat sâ mã adresez vouã  în aceastã zi de la cumpãna dintre ani. Nu v-am spus niciodatã cum sã votati, nici în ce partid politic sa vã înscrieûi, nici cum sã vã vedeûi de viata voastra particularã. Dar nici nu m-am oprit vreodata din lupta pentru interesele nationale si pentru anumite principii democratice.

     Prin anii '40 puterile occidentale mi-au spus cã ar trebui sã accept ca inevitabilã ocupatia sovieticã. Am refuzat. În timpul unei vizite în Vest în 1947 mi s-a spus cã e prea periculos sã mã întorc in România. Am refuzat acest sfat si m-am întors acasã, pentru a fi cu voi cât mai mult posibil. În timpul anilor lungi de exil am fost de asemenea sfãtuit sã uit de România si sã-mi concentrez eforturile pentru a-mi clãdi o viaûã îmbelsugatã in Occident. Nu am luat în seamã nici acest sfat. Când Ceausescu era comunistul favorit în Vest, mi s-a spus cã opoziûia mea faûã de regimul lui devenise supãrãtoare.  supãrãtoare sau nu, opozitia mea a continuat. În fine, în ultimii zece ani, am fost sfãtuit în mod frecvent sã sustin un partid sau altul, sã încurajez un politician sau altul si chiar sã devin candidat în alegerile prezidentiale.  Cei care mi-au fãcut asemenea  propuneri nu aveau si nu au nici acum idee  despre ce trebuie sã fie un monarh constitutional si nici despre cum vãd eu rãspunderile mele faûã de voi. Nu am sustinut niciodata un partid sau altul.  Nu am împãrûit niciodata românii în asa-zisi patrioti si asa-zisi trãdãtori, în cetãûeni buni si rãi, în monarhisti si comunisti. Bineînûeles cã existã o diferenûã între cei care au susûinut dictatura comunistã si cei care si-au pus viaûa în primejdie ca sã apere principiile democratice. Nu am sã uit niciodatã personalitãûi ca Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu, nici pe nenumãratii intelectuali, ûãrani, studenûi, ofiûeri si soldaûi care au preferat moartea sau ani multi de temnitã decât sã colaboreze cu regimul comunist. Dar datoria noastrã astãzi este sa privim cãtre viitor, sã fim siguri cã sacrificiul lor nu a fost în zadar si cã România începe un nou secol cu perspective mai bune.

     Români,     
Am trecut prin multe încercãri în trecut. În secolul al XIX-lea erau unii care se îndoiau cã noi putem fi o tarã. Un secol mai târziu, chestiunea era dacã puteam rãmâne independenti si dacã puteam uni pe toti românii într-un singur stat. De-a lungul veacurilor am avut de luptat  cu nu mai putin de patru imperii. Ûi am supravietiut tuturor. Deci, dacã simtiti o anume descurajare astãzi, vã cer sã vã amintiti cât de multe am realizat noi în trecut si sã vã gânditi cât de multe putem noi împlini dacã rãmânem determinati si uniti. Cu toate cele bune pe care le-am realizat, de-a lungul existentei noastre nationale am depins de puteri din afarã; tot timpul a trebuit sã ne cerem drepturile si sã luptãm pentru ele. Astãzi suntem, totusi, în altã pozitie. La o întâlnire la nivel înalt la Nisa, luna aceasta, Uniunea Europeanã a repetat cã este gata sã includã România ca membru cu  drepturi depline  si sã  acorde României  dreptul de a vota  în  cadrul Uniunii.  Avem





acum garantatã în Europa o influentã pe mãsura noastrã teritorialã si proportionalã cu volumul populatiei. Prin urmare, vom fi în mãsurã sã influentãm drumul viitor al Europei. Nu vom fi numai consultati, ci vom lua parte la toate deciziile. Deci, ori devenim un membru deplin si egal al familiei europene, ori rãmânem izolati într-un colt de continent. Este o alegere pe care trebuie sã o facem noi însine. Fiindcã a fi membru al familiei europene a natiunilor nu înseamnã numai drepturi ci si obligatii. Nu vom merge nicãieri dacã vom începe sã încurajãm ura etnicã sau dacã--i acuzãm pe strãini pentru propriile noastre probleme. strãinii nu sunt rãspunzãtori pentru coruptia de la noi, pentru distrugerea vietii noastre si a istoriei noastre, pentru reforma economicã prost aplicatã sau pentru îngrozitoarele conditii pe care multi români, le suportã. Toate aceste fãrãdelegi au fost comise de politicienii nostri, care se pretind cu totii buni români. Unii dintre ei au facut-o fiindcã nu puteau mai mult, fiindca erau prizonierii unei ideologii criminale. Altii au facut-o din incompetentã. Dar rezultatul este acelasi! sursa acestor boli este în noi. Ûi sursa salvãrii noastre se aflã tot în noi.

     Români,
     Am fãcut un legãmânt în fata voastrã acum saizeci de ani. Este un legãmânt format din putine cuvinte: am promis sã-mi leg viata, scurtã sau lungã, de apãrarea intereselor voastre, de independenta si prosperitatea Natiunii noastre. Desi în ultimul deceniu am fost împiedicat sistematic sã-mi tin legãmântul, am încercat sã-l respect cât am putut mai bine si voi continua sã o fac si în viitor. Acum, când sãrbãtorim scurgerea celui de-al doilea mileniu de la nasterea Mântuitorului nostru Isus Hristos, vreau sã reafirm acest legãmânt, în numele meu si al Familiei mele. Rãmânem în slujba voastrã, în toate timpurile. Vom face tot ce este în puterile noastre pentru a sustine interesele nationale. Vom sustine orice om politic, indiferent de înclinatia lui ideologicã, atâta vreme cât el sau ea va rãmâne angajat în respectarea drepturilor omului si a libertãtilor individuale, în eliminarea coruptiei, în protejarea tuturor românilor, indiferent de afiliatia lor etnicã, în reformarea economiei si în restaurarea dreptului de proprietate, în integrarea României în familia europeanã a natiunilor. Dar orice om politic care se îndepãrteazã de la aceste principii va avea opunerea noastrã implacabilã.
     Chem pe toti românii sã ni se alãture în aceastã luptã în anii care vin.

     Asa sã ne ajute Dumnezeu!





                                                                                                               Versoix, 27 decembrie 2000