Romanul Liber Pagini Electronice     |     home
back to    Romanul Liber Pagini Electronice
 Numarul 1/2001-Republica sau Monarhie





REPUBLICÃ SAU MONARHIE - ROMANIA


Reformã Constitutionalã in Romaniat

Constitutia este un sistem de legi fundamentale, scrise sau nescrise, a formei de guvernare a unui stat suveran. Constitutia fixeazã si defineste relatiile dintre Legislativ, Judiciar si Puterile Executive ale statului precum si relatia acestora cu cetãtenii statului respectiv, punându-se, astfel, bazele sistemului de guvernare.

Impactul Constitutiei asupra vietii zilnice nu este usor de recunoscut, dar întotdeauna existã, explicit sau nu, o cauza “constitutionalã” pentru derularea, într-o directie sau alta, a evenimentelor, directie care, la prima vedere, pare greu de înteles, enigmaticã, sau irationalã.

Constitutia are un impact direct si imediat asupra unui domeniu vast de probleme. Ea afecteazã relatiile economice si politice, reglementeazã afacerile, relatiile industriale si protectia mediului, dirijeazã mass-media si relatiile sociale, controleazã protectia drepturilor omului si relatiile internationale,….Explicatia faptului cã un guvern nu a fãcut ceva, sau nu a fãcut-o mai bine sau diferit, poate fi gãsita in Constitutie.

Ultima Constitutie Democraticã a României a fost Constitutia din '23, una din cele mai democratice Constitutii din Europa, care a fost abrogatã dupa 30 Decembrie 1947, dupã ce Majestatea Sa, Regele Mihai I al României a fost obligat sã plece în Exil. Odatã cu abrogarea Constitutiei Democratice a fost schimbatã si Forma de Organizare Statalã de Monarhie Constitutionalã, fiind impusã de ocupant, republica popularã, apoi cea socialistã, dupa modelul rãsãritean.

Constitutiile care au urmat, cele din 13 aprilie 1948, 24 septembrie 1952, 21 august 1965 si cea din 8 decembrie 1991, au constituit si constituie temelia statului socialist care s-a caracterizat prin dominatia proprietãtii socialiste asupra mijloacelor de productie, sub douã forme, de stat si cooperatistã. În final, proprietatea privatã este suprimatã, pentrua”a crea conditii desfintãrii oricãrei forme de exploatare, repartitia fãcându-se dupa cantitatea, calitatea si importanta socialã a muncii depuse, potrivit principiului: De la fiecare dupã capacitãti, fiecaruia dupa muncã”.

Cine a efectuat cea mai finã “muncã” pentru crearea “omului de tip nou” înainte de '89t Se cunoaste. Dupa '89 cine a beneficiat de acestiat Se cunoaste dupã rezultatul alegerilor din 2000. Este cunoscut modul în care s-a fãcut repartitia recompensei de la Bãncile din România si de la Fondul National de Investitii,… conform principiului: “de la fiecare dupã capacitãti, fiecãruia dupã muncã. Sunt cunoscuti, atât in România cât si in Occident,. cei care au beneficiat de aceastã recompensã.

Cine a francat panã in 1989 coletele evaluate la zeci de mii de vagoane de cereale, carne, uraniu, titei,…catre rãsãrit, desi deja la sfârsitul lui iulie 1945, Romania plãtise de patru ori cele 300 milioane de dolari USA, datorate URSS-uluit -Presedintii de republicã cu ajutorul Constitutiilor ocrotitoare de proprietate, apãrute dupa 30 Decembrie 1947. Dacã proprietatea ar fi fost garantatã, tãranul român nu ar fi fost înregimentat în CAP-uri si ar fi obtinut bani pentru recolta lui. Nu se ajungea sã-i fie repartizat cu gramul grâul obtinut de pe propriul lui pãmântul, ca unui animal într-o ogradã strãinã.

Se poate afirma cu certitudine cã, daca Legislativul, Judiciarul si Executivul SUA ar avea ca “fundament” Constitutia Românã din '91, si nu Constitutia Americanã din 1787, rezultatul ar fi acelasi ca si în România, - DEZASTRU NATIONAL pe timp nelimitat.

Permiteti-mi sã redau  articole  din Constitutia democraticã din '23, pe care M. S. Regele Mihai I al României s-a obligat s-o apere, conform jurãmântului depus la 6 septembrie 1940, în fata Forurilor Constitutionale Supreme ale tãrii, Biserica si Justitia.

     Art.15. Nici o lege nu poate înfiinta pedeapsa confiscãrii averilor.

Art.17. Proprietatea de orice naturã precum si creantele asupra Statului sunt     garantate.

Oare ruinarea economiei României, cu complicitate interna, s-ar fi putut face cu o Constitutie în care proprietatea era garantatãt Monarhia Constitutionalã - M.S. Regele Mihai I ar fi acceptat acest jaf organizatt Categoric - NU!.

Modul în care Constitutia comunistã din “91 “apãrã” proprietatea, este exprimat în

Art. 41 (2). Proprietatea privatã este OCROTITÃ in mod egal de lege, indiferent de
titular

Un singur cuvânt din Art.41, OCROTITÃ, a permis falimentarea în lant a bãncilor a FNI-ului,a…, ceea ce a dus la dezastrul economic national. Desigur, rãspunzãtoare pentru acest dezastru au fost considerate Partidele de Guvernãmânt, si nu Constitutia!

Este relevant vis-à-vis de acest subiect, articolul din 2 Mai 2000, apãrut in România Liberã sub titlul: Parlamentul poate începe procedura de revizuire a Constitutiei. Este vorba despre revizuirea articolului 41, în sensul garantãrii proprietãtii. “Curtea Constitutionalã a respins în sedinta de vineri contestatia depusã de PDSR referitoare la proiectul de modificare a articolului 41 din Constitutie, prin care se propune ca proprietatea privatã sã fie garantatã. În prezent, legea fundamentalã prevedea doar ocrotirea proprietãtii, fapt ce i-a determinat pe liderii PNL sã initieze o campanie de strângere de semnãturi pentru modificarea articolului respectiv. Aceastã initiativã i-a deranjat pe liderii pedeseristi, care au afirmat imediat cã liberalii ar incãlca Legea Referendumului. În acest context, Curtea Constitutionalã a constatat, în unanimitate, cã initiativa legislativã privind revizuirea prevederilor constitutionale ale articolului 41 nu încalcã dispozitiile articolului 148 din Constitutie referitoare la limitele revizuirii. Curtea a mai constatat cã nu se poate verifica autenticitatea semnãturilor de pe liste, calitatea de cetãteni cu drept de vot a semnatarilor si nici dispersia teritorialã a acestora, asa cum a cerut PDSR, în conditiile în care perioada în care s-au întocmit, semnat si atestat listele de sustinãtori, nu era în vigoare o lege pentru reglementarea exercitãrii de cãtre cetãteni a initiativei legislative.”

Deci, pentru modificarea unui articol din Constitutie, cu efect vital asupra economiei, pot trece câtiva ani pânã procedura trece pe la toate casele de nasteri juridico-administrative,. Si atuncit Câti parlamentari PNL au mai rãmas dintre aceia care au sustinut aceastã revizuiret Fruntasii actuali din PNL sunt gata oricând sã facã compromisuri cu PDSR-ul.

Penultimul Presedinte al Conventiei, a afirmat în repetate rânduri cã programul social al Conventiei urmãreste refacerea “pãturilor mijlocii”. Cu celebrul articol 41 al Constitutiei din '91t În cei patru ani, din 1996 pânã in 2000, aceasta a fost “o preocupare constantã” a Dlui Presedinte Constantinescu. Toti românii si-au dat seama de aceastã “perseverentã”!

Monarhia si actuala Constitutie.

Articolul 19 al Constitutiei din '23 aratã ca M.S. Regele nu are alte puteri decât acele date lui prin Constitutie. Mentalitatea deformatã, în acord cu care M.S. Regele este prezentat ca Sef al Statului cu puteri nelimitate (monarh absolut), este rezultatul masinatiunii propagandistice dictate din afara României, o propagandã strãinã cauzei nationale. În forma de Organizare Statalã de Monarhie Constituionalã, fiecare român trebuie sa vadã Constitutia Democraticã ca o realitate obiectivã si ca un instrument de fãurire a democratiei si de reconstructie nationalã

A considera cã un Regim Monarhic cu o Constitutie Democraticã este depãsit de un regim comunist dictatorial, bazat pe o Constitutie în care dreptul de proprietate si drepturile cetãteanului nu sunt garantate, este o absurditate. Sau, victimele comunismului din România si distrugerea elitelor românesti nu a fost o realitatet Dar ce au fost atunci penitenciarele din Sighet, Gherla, Aiud, Pitesti, Rm. Sãrat, Jilava, Poarta Albã, Vãcãresti…t Permiteti-mi o parantezã. În anul 2000, dupa instaurarea “adevãratei democratii” în România, însusi Presedintele Republicii,, i-a decorat cu Steaua României si înalte Ordine Militare si pe cei care au suprimat democratia în România, si pe cei care au exterminat fruntasii partidelor politice, intelectualii de seamã, ministrii, bravii comandanti ai Armatei Române. Presedintele i-a decorat si pe cei care au ordonat asasinarea românilor din Tarã si Exil si pe cei care au contribuit la distrugerea Bisericii Ortodoxe si a crezului crestin.

Poate cã toate acestea, sunt lucruri normale pentru un presedinte dacã, în '96, el însusi depunea jurãmantul pe o Constitutie comunistã. De altfel, acelasi juramânt îl depun toti membrii Executivului, în frunte cu Primul Ministru, precum si Presedintele Parlamentului, Presedintele Senatului, Parlamentarii, Comandantii Militari, Corpul de Ofiteri, Prefectii, Primarii, Militarii în Termen….Si se asteaptã schimbãri fundamentale în Româniat!

O observatie cu privire la referendumul din `91: cred cã, este multã bunãvointã în afirmatia cã numai 2% dintre români stiau în mod precis pentru ce îsi dau acordul. Dupa 8 Decembrie '91, orice obiectiuni se fac la adresa Constitutiei, rãspunsul este de tipul:: “Voi ati votat Constitutia prin Referendum.” Cât cinism! Procentul mentionat rezultã ca o concluzie în urma analizei materialelor apãrute în presa anului '91.

Actuala Constitutie a fost cea care a contribuit din plin la pulverizarea Conventiei Democrate si a unor  partide din Coalitie, care obtinuserã victoria în alegerile din '96.

Este relevant sã cunoastem opinia despre Constitutia din '91 a unei voci autorizate, cea a Dlui Dan Amadeu Lazãrescu, doctor în Drept, membru în Comisia pentru Redactarea Noii Constitutii care a fost vicepresedinte al Partidului Liberal si Presedinte al Grupului Parlamentar National-Liberal din Camera Deputatilor. Iata ce declara Dl Lazãrescu întru-un interviu publicat de Dna Silvia Constantinescu în “Curierul Românesc” Nr:175-177, aprilie-iunie, 1995: “În ce priveste noua Constitutie, mentionez cã am votat împotriva acestei Constitutii, care este o constitutie rigidã, si republicanã. Dealtminteri, de la prima sedintã a comisiei pentru redactarea Constitutiei am propus colegilor mei ca aceea sã fie si prima si ultima, întrucat propuneam sã revenim la Constitutia democraticã din 1923, redactatã de unchiul meu, Alexandru Constantinescu, doctor în drept la Paris. În favoarea propunerii mele, au fost cinci voturi. De atunci, am depus o luptã neîntreruptã, vreme de doi ani si jumatate în parlamentul “rusinii”, cum i s-a spus, -eu propun acum, fatã de actuala situatie a parlamentului de azi, sã i se spunã vechiului parlament “parlamentul pre-rusinii”-, si am reusit sã impun o serie întreagã de puncte de vedere liberale si europene. Astazi, situatia se degradeazã de la o zi la alta si, panã la urmã, mã întreb ce sens si ce rost a mai avut revolutia din decembrie 1989, în care si-au pierdut viata 1136 de tineri entuziasti, care au murit în zadar, întrucat regimul pe care l-au rãsturnat este mai înfloritor ca oricând acum în tara noastrã.”

Tot în acelasi interviu, Dl. Lazarescu afirma cã “Monarhia este singura solutie viabilã pentru România, singura solutie care ar mai avea darul s-o scoatã din mlastina aceasta fanarioto-orientalo-sovieticã, si sã garanteze din punct de vedere strategic, si din punct de vedere capitalist, investitiile fãcute de marile puteri ale lumii în Romania. Numai Monarhia poate garanta securitatea acestor investitii! Din nefericire, (…) în modul de productie asiatic, (…) unde individul nu mai are nici un rol, decât acela de excroc, de pungas, sau de birocrat, si nu existã decât un stat carismatic si o societate imbecilizatã si deculturalizatã, sansele sunt mici. Poporul român, cu toate calitatile lui, a fost stressat si vãduvit de elite, cãci acestea au fost mãcinate în lagarele de muncã, în închisori sau silite sã emigreze. Ceea ce este groaznic la ora actualã în România sunt mai ales douã fenomene: în primul rând, tineretul român studios, avem elemente supradotate din abundentã, vrea sa fugã în strãinãtate, ca sã-si valorifice acolo calitãtile intelectuale si nu în mediul nostru tigãnesc si corupt; a doua racilã este faptul cã, din peste un milion de români care au reusit sã treacã frontierele sub regimul comunist, nu s-au întors în tarã decât foarte putini, si în special niste oameni pe care mã abtin sã-i calific. La ora actualã, trebuie sã se procedeze la o vastã actiune de educatie a electoratului român, ca sã înteleagã de ce importantã istoricã a avut parte Romãnia prin monarhie, întrucât, traditia româneascã este o traditie eminamente monarhicã. Republica se confundã cu suprematia ruseasca, cu teroarea, cu lagãrele de concentrare. Numai monarhia poate salva România! Din nefericire, racilele propagandei comuniste sunt înca vii, iar clerul, în mare mãsurã, participã la aceastã educatie republicanã stupidã, si anti-crestinã.”

Un alt avantaj “democratic” al Constitutiei din '91 este cã, în acord cu Art. 148, ea nu poate fi revizuitã în totalitate De exemplu, forma republicanã de guvernãmânt, nu poate forma obiectul revizuirii. Deci Constitutia comunistã rãmâne valabilã pe termen nedefinit, cu toate consecintele tragice în domeniul economic, politic si social. Constitutia din '23, la TITLUL VII, Despre revizuirea Constitutiei precizeazã în Art. 129: - Constitutia poate fi revizuitã în total sau în parte din initiativa Regelui sau oricãreia din Adunãrile Legiuitoare.

Iata cum era descrisã starea natiunii române in 1919 de catre istoricul Ch. Downer Hazen, profesor la Universitatea Columbia: “In 1881, România s-a proclamat Regat, iar Printul Carol a devenit Regele Carol I. Coroana Regalã a fost confectionatã din otelul unei arme turcesti, capturatã la Plevna, pentru a le reaminti mereu însemnatatea Razboiului de Independentã. România a creat o armatã dupa modelul prusac, de aproape 500.000 de oameni, a construit cãi ferate si sosele si, printr-o legislatie agrarã a imbunãtãtit conditiile tãrãnimii. Populatia a crescut simtitor si numarã peste 7 milioane . Suprafata României este de 53.000 mile pãtrate. Desi o tara preponderent agrarã, în ultimii ani, dezvoltarea ei industrialã a fost notabilã, iar comertul ei este mai important decât al oricarei tãri din Balcani. Guvernarea este o Monarhie Constitutionalã, cu Camere legislative. Cea mai importantã problemã politicã a ultimilor ani a fost reforma sistemului electoral, care, la ora actualã, dupa modelul prusac de trei clase, dã drept de vot direct numai unei fractiuni mici a populatiei”.
      (Ch.Downer Hazen, “50 de ani ai Europei 1870-1919”, p.229-230, 239-240, London 1919)

În concluzie, orice sacrificiu vor face românii în numele asa-ziselor reforme, adevarata startare nu se poate face deoarece tara este guvernatã dupa o Constitutie de tip rasãritean bine camunflat. Adevarate reforme vor putea fi începute numai dupa o REFORMÃ CONSTITUTIONALÃ.

“Vom sustine orice om politic, indiferent de înclinatia lui ideologicã, atâta vreme cât el sau ea va rãmâne angajat în respectarea drepturilor omului si a liberatãtilor individuale, în eliminarea coruptiei, în protejarea tuturor românilor, indiferent de afiliatia lor etnicã, în reformarea economiei si în restaurarea dreptului de proprietate, în integrarea României în familia europeanã a natiunilor. Dar, orice om politic care se îndepãrteazã de la aceste principii va avea opunerea noastrã implacabilã”.
     Chem pe toti românii sã ni se alãture în aceastã luptã în anii care vin.

     Asa sã ne ajute Dumnezeu!

(Mesajul Majestatii Sale Regelui Mihai I cu ocazia Anului Nou,
                                    Vesoix, 27 decembrie 2000)





Dr. Vasile V.Trif                       7 Ianuarie 2001, Australia