Romanul Liber Pagini Electronice     |     home
back to    Romanul Liber Pagini Electronice
Numarul 4-Diversiunea Novacovici


ROMANUL LIBER PAGINI ELECTRONICE

U M R L
UNIUNEA MONDIALA A ROMÂNILOR LIBERI



Secrtarul-general

Paris 14/07/00.

D-sale

D-nei Ligia ENACHE

C/o TVRi, Bucureoti


Re: Emisiunea Dvs. "Scrieti-ne noi va raspundem", 12/07 a.c.



Stimata Doamna,

Interview-ul pe care l-ati luat D-lui Munteanu - auto-intitulat "Pretedinte al UMRL" - ne obliga sa facem unele precizari a caror importanta este cu atât mai mare cu cât niciodata, din 1989 încoace, nu a domnit atâta confuzie în opinia publica din România.

I - Cu privire la UMRL

1/ Uniunea Mondiala a Românilor Liberi este o organizatie internationala care asociaza persoane fizice ti persoane juridice, al carei scop este de a lupta pentru restaurarea libertatii oi a democratiei în România, oi de a restabili prin mijloace conforme cu Dreptul International granitele tarii de la 1 Septembrie 1939. Constituita la 20 Mai 1984, UMRL a preluat functia Comitetului National Român, fiind organul reprezentativ al Rezistentei Nationale împotriva dominatiei sovietice oi a totalitarismului comunist. În aceasta calitate a fost recunoscut ca interlocutor de catre cancelariile occidentale ti instantele internationale carora li s'a adresat (spre pilda Departamentului de Stat al SUA, pentru a contesta temeinicia statutului Natiunii celei mai Favorizate, acordat regimului comunist de la Bucuretti). UMRL ti-a deschis o filiala la Bucuretti în Decembrie 1989 ti a fost - ca ti Pretedintele sau - o tinta de predilectie a mineriadelor.
2/ La Congresul de la St. Maur, în 1991, s'a încercat acapararea UMRL de catre grupul Novacovici-Dumitrescu-Munteanu (care a adus în acest scop 3 autobuze cu noi membri recrutati pe sprânceana, din România), favorabil regimului Iliescu-Roman ti ostil Rezistentei Anti-comuniste, declarata "depatita". Operatia a eouat, dar a scindat UMRL în doua:
De o parte, Grupul disident al D-lui Novacovici, care s'a apropiat de regimul Iliescu, cu care a colaborat tot mai activ, participând la încercarea acestuia de a controla activitatea Exilului, între altele prin crearea unei instante reprezentative a Diasporei oi transformarea organizatiilor Rezistentei Anti-comuniste în asociatii culturale patronate de Bucureoti. Colaborarea D-lui Novacovici cu regimul neo-comunist a dus la conspuarea sa publica, la Paris în 1991, pe când se ducea la receptia data de D-l Iliescu Roman la ambasada României;

De alta parte, UMRL-ul cu Ion Ratiu ca preoedinte a constituit (în Octombrie 1990, la initiativa D-nei Doina Cornea, primul membru al UMRL din România) împreuna cu partidele zise "istorice" Forumul Democratic Antitotalitar, devenit dupa aderarea Aliantei Civice (1991) Conventia Democrata din România (CDR), care a ramas pe linia Rezistentei Anti-comuniste, angajându-se activ în lupta opozitiei democratice contra regimului neo-comunist;
2/ Disidenta Novacovici este nereprezentativa, atât cantitativ cât ti calitativ iar activitatile ei sunt necunoscute comunitatilor româneoti din centrele unde este implantata:
nu exista decât: la Paris, unde este formata din clientela D-lui Novacovici - care s'a desprins de filiala Franta; în Germania, unde D-l Munteanu ti-a regrupat propria clientela, desprinsa de filiala din aceasta tara; ti în România, cu 2-3 sub-filiale bazate tot pe clientelism (afaceri), dintre care una a fost creata de varul primar al D-lui Novacovici;

nu cuprinde nicio personalitate a Exilului (niciun leader politic, niciun intelectual de renume, nicio notorietate din alt domeniu) ti niciun luptator pentru democratie din România;

înafara de colectarea de ajutoare de pe la asociatii oi particulari, care nu au fost întotdeauna distribuite gratis în România oi au folosit la constituirea unei clientele locale, disidenta Novacovici nu a avut nicio activitate, prestatiile leaderului ei limitându-se la agitarea ideii de reprezentare a românilor din strainatate (o initativa abil sugerata ti sustinuta de D-l Iliescu, conttient de faptul ca legitimitatea democratica ti continuitatea statala sunt întruchipate de Rezistenta Anti-comunista din Exil ti nu de oligarhia coloniala sovietica care controleaza înca statul ti societatea în România) în scopul recuperarii ti folosirii lor politice.
3/ D-nii Novacovici ti Munteanu nu s'au afirmat ca oameni publici în Apus, lipsindu-le însutirile ti pregatirea pe care acest lucru îl cere în Franta oi Germania. "Credibilitatea" D-lui Novacovici a fost pusa în evidenta la recentele reuniuni ale Forumului Românilor de Pretutindeni (Noiembrie 1999 ti Iunie 2000), în cursul carora D-sa a dovedit ca nu poate sustine cu argumente coerente nici macar proiectele la a caror elaborare este oficial asociat ti al caror promotor se declara, ceea ce a îndrituit pe orice observator sa concluda ca D-sa nu este, de fapt, decât un instrument manipulat de altii.

II Probema relatiilor Statului român cu Exilul oi Diaspora

Pentru ca D-l Munteanu a facut mare caz de CSRRP (Consiliul Superior Reprezentativ al Românilor de Pretutindeni) ti de rolul jucat de D-l Novacovici în realizarea acestuia, o precizare suplimentara este necesara. Recenta (8-12 Iunie) sesiune (a 2-a) a Forumului Presei Române de Pretutindeni a pus din nou în evidenta implicarea D-lui Novacovici în tentativa puterii de la Bucuretti de a pune capat contestarii sale de catre organizatiile politice româneoti din Lumea Libera, care denunta caracterul în continuare ne-democratic al unui regim impus prin diversiune oi lovituri de forta (mineriade ti alte acte teroriste), ale carui institutii nu sunt rodul vointei deliberate oi liber exprimate a Natiunii române. Forumul a respins propunerea crearii CSRRP sub forma în care i-a fost prezentata ti a desemnat trei jurioti (printre care subsemnatul) pentru a redacta un text acceptabil. Anexez "expunerea de motive" ce constituie pozitia doctrinala a Exilului fata de aceasta problema (adresata D-lui Glavan (PD/FSN, autorul proiectului de lege).

Cu distinse salutari, al Dvs. sincer

Ion Varlam


FORUMUL PRESEI ROMÂNE DE PRETUTINDENI
CATRE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
COMISIA PENTRU POLITICA EXTERNA
SUBCOMISIA PENTRU DIASPORA

OBIECT
POZItIA EXILULUI FAtA DE PROIECTUL DE LEGE PRIVIND CREAREA UNUI "CONSILIU SUPERIOR DE REPREZENTARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI" (CSRRP)

Cea de a doua reuniune a FORUMULUI a luat în discutie Proiectul de Lege dupa ce a examinat în prealabil evolutia relatiilor statului român cu Diaspora oi cu Exilul. Aceasta analiza a pus în evidenta folosirea, în continuare, a metodelor oi a persoanelor cunoscute ca apartinând structurilor la care statul român recurgea înainte de 1989 pentru a încerca sa controleze sau sa subverteasca activitatea comunitatilor româneoti din Lumea Libera. Refuzul repetat al autoritatilor române responsabile, de a clarifica aceasta situatie generatoare de neîncredere, a contribuit la suspiciunea cu care a fost primit proiectul de lege. Faptul ca anumite institutii direct vizate - cum ar fi MAE, SRI oi BOR - au raspuns FORUMULUI prin diversiuni oi manevre dilatorii, în loc de a se comporta în mod responsabil, a indispus puternic majoritatea participantilor.
Românii din Bucovina, Basarabia, Transnistria, Tribalia (Valea Timocului) ti Banat n'au judecat proiectul de lege dupa aceleati criterii ca cei din Lumea Libera. În ciuda faptului ca ei atteapta de la Statul român o protectie pe care sunt dispuoi s'o plateasca cu acceptarea unei anumite dependente, ei au sustinut obiectiile românilor din Europa apuseana, din America oi din Australia, care se împotrivesc ingerintelor oi vor sa-oi apere independenta fata de autoritatile de la Bucureoti, reprezentate în strainatate de cadrele regimului abolit în Decembrie 1989.
Opiniile opuse Proiectului au prevalat (vom reveni mai jos asupra motivelor) covâroitor fata de cele favorabile lui. În cele din urma s'a realizat un compromis, majoritatea celor prezenti la FORUM acceptând sa sprijine ideea ti initiativa crearii CSRRP, cu conditia însa ca textul Proiectului sa fie revizuit înainte de a fi supus atentiei Parlamentului. O comisie formata din jurioti a fost însarcinata de FORUM sa redacteze un text acceptabil pentru Diaspora ti Exil, care va fi propus legiuitorului. Înainte de a va comunica acest "proiect revizuit", va aducem la cunottiinta, în chip de "expunere de motive", argumentatia pozitiei Exilului.
Obiectiile care s'au adus Proiectului de Lege privesc, deopotriva, fondul oi forma. În primul rând, Proiectul pune în evidenta lipsa de profesionalism, atât juridic cât oi politic, al autorilor sai. Pe planul principial, proiectul elaborat de parlamentari este inacceptabil deoarece: (I) nu recunoatte Exilul ca factor determinant al identitatii nationale (deci oi a statului); (II) încalca autonomia comunitatilor române din Diaspora, facând din CSRRP un instrument al puterii de la Bucuretti [Art. 4 (2), Art. 5, Art. 7 (2) ti Art. 25 (2)]; (III) este incompatibil cu legea fundamentala (presupune modificarea actualei constitutii) oi regulamentele celor doua camere ale Parlamentului [Art. 6 (3)]. Apoi, cuprinde dispozitii contradictorii oi inadvertente grave. În ceea ce priveote redactarea, formularea nu corespunde exigentelor juridice de rigoare, limba nu este cea academica ti regulile gramaticale nu sunt respectate.

* * *
EXPUNERE DE MOTIVE
Iata, pe scurt, aspectele politice oi juridice ale spinoasei probleme a relatiilor statului român cu Diaspora oi Exilul, de care legiuitorul va trebui sa tina seama atunci când va trece la cautarea unor solutii.
Conflictul identitar generat de dominatia straina ti de totalitarsim: cine reprezinta adevarata Românie (cea autentica ti perena), Rezistenta Anti-comunista, sau Oligarhia Coloniala Sovieticat

Natura relatiei dintre puterea de la Bucureoti oi Exil: care din ele este expresia continuitatii statale oi detinatorul legitimitatii democraticet

Cele doua emigratii: Exilul - elita politica a natiunii - oi Diaspora - massa celor care confunda libertate ti bunastare.

Conditiile inconturnabile ale reconcilierii nationale: redobândirea suveranitatii nationale oi restaurarea democratiei, a caror premisa este eliminarea structurilor coloniale oi totalitare.

Proiectul de lege pacatuiette prin aceea ca eludeaza chestiunea capitala a naturii relatiilor dintre Statul român, Diaspora ti Exil.
Regimul politic de la Bucureoti a fost, deopotriva, generatorul emigratiei oi determinantul identitatii comunitatilor care s'au format în strainatate. De aceea, legitimitatea regimului post-decembrist este nemijlocit legata de felul în care se definette fata de puterea instaurata la 30 Decembrie 1947. Recunoatterea sa deplina depinde prin urmare de felul în care se raporteaza la actul de înalta tradare ti de uzurpare a prerogativelor suverane ale natiunii române, prin care a fost instituita orânduirea de natura criminala (totalitara) care a redus statul român la rangul de posesie coloniala (satelit al URSS).
Legiuitorul trebuie sa aibe constant prezent în minte faptul ca, pentru Românii Liberi, institutiile statului post-decembrist sunt viciate de la origine. Într'adevar, în loc de a-oi trage legitimitatea - ata cum ar fi fost politic ti juridic normal - din reluarea firului întrerupt al continuitatii democratice - prin aducerea la putere a Rezistentei Anti-comuniste -, ele se întemeiaza pe loviturile de forta prin care nomenclatura comunista sprijinita de KGB le-a interzis accesul la putere Anti-comunittilor care-l înlaturasera pe Ceautescu ti partidelor democratice. Aceste lovituri au culminat cu mineriada din Iunie 1990, prin care neo-comuniotii au exclus opozitia democratica de la reorganizarea statului, împiedicând-o sa puna în desbatere institutiile politice, precum oi sa prezinte alternative la proiectul de constitutie al FSN.
Diaspora nu trebuie confundata cu Exilul. Cel din urma este format numai din Românii Liberi, care s'au expatriat din motive politice atunci când lupta împotriva dominatiei sovietice oi a regimului totalitar nu a mai putut fi dusa în tara. Cea dintai îi cuprinde pe toti cei care au emigrat din motive personale. Pentru Diaspora pastrarea identitatii este o preocupare pasiva, limitata la viata privata; pentru Exil ea înseamna militantism politic: este mai ales lupta pentru pastrarea identitatii nationale acolo unde trasaturile ei fundamentale sunt puse în cauza - adica în tara. În ciuda fenomenului de aculturare datorat marxismului - acelati în România ca ti în statele vecine - complexul de ghetto al românilor din ex-URSS, ex-Iugoslavia ti Bulgaria a facut ca limba ti folklorul sa se pastreze mai nealterate în aceste comunitati periferice decât pe teritoriul administrat de Bucuretti. De asemenea, limba literara ti cultura academica s'au conservat în cercurile românetti din Lumea Libera, nu în rândurile intelectualitatii oficiale, la Bucureoti, la Iaoi sau la Cluj.
Avem, în fapt, de a face cu doua identitati românetti, nascute dintr'un divort artificial, impus din afara. Pe de-o parte, sunt Românii Liberi - indiferent daca au ramas în tara sau au trecut dincolo de Cortina de Fier ti, pe alta parte, românii care - în mod conttient sau inconttient - ti-au pierdut identitatea, lasându-se alienati de o gândire straina ti anti-româneasca - inclusiv atunci când a luat accente de nationalism acut. Eradicarea identitatii oi a conotiintei nationale a urmarit faurirea "omlui nou" ti contopirea acestui homo sovieticus în massa popoarelor depersonalizate, harazite sa fuzioneze în magma din care trebuia sa iasa noua "natiune comunista". Distrugerea specificului românesc - prin destructurarea factorilor determinanti ai identitatii nationale - a fost încredintata de Kremlin grupului de mandatari care formau nomenclatura PCR, la care s'au aglutinat parentela ti clientela acesteia - celelalte doua componente ale Oligarhiei Coloniale Sovietice, actuala clasa dominanta din România. Astazi, la noi în tara, convietuiesc trei grupuri cu identitati distincte, România oi Românitatea având pentru ele sensuri incompatibile: Românii Liberi, Supuoii (homini sovietici) ti apatrizii boltevici cu cetatenie româna (membrii nomenclaturii ti parentela lor, indiferent de originea lor etnica).
Reconcilierea dintre români nu se poate face fara regasirea prealabila a identitati lor comune. Este evident ca aceasta nu poate fi cea alterata de jumatate de veac de dictatura marxista. Însati legitimitatea statului de dupa Decembrie 1989 depinde de determinarea lui fata de cele doua identitati cu care este confruntat acum: cea autentica, care este rodul continuitatii istorice, oi cea artificiala, care este produsul devierii rezultate din ruptura impusa în 1947 de o putere straina. Cu alte cuvinte, românii trebuie sa stabileasca cine întruchipeaza factorul de continuitate al identitatii nationale - adica România adevarata ti perena: Rezistenta Anti-comunista, sau Oligarhia Coloniala Sovietica - care domina astazi statul ti societatea civilat
Relatia dintre Exil oi tara se afla în centrul acestei problematici. În momentul în care ruptura cu totalitarismul marxist ti cu dominatia moscovita va fi consumata prin acte politice validate în drept, explicit formulate, când Statul român va asimila principiile legitimatoare ale Rezistentei Anti-comuniste oi militantii acesteia vor participa efectiv oi oficial la restructurarea statului oi a societatii, Exilul îoi va pierde ratiunea de a fi. Regasirea identitatii comune oi posibilitatea de a-oi îndeplini în tara misiunea, va pune capat unei existente întemeiate pe separatie: numai atunci va înceta realitatea româneasca din afara granitelor sa fie o expresie mai reprezentativa a identitatii nationale oi a continuitatii istorice decât sunt institutiile oficiale ale unui stat artificial, întemeiat pe o impostura. Exilul va înceta sa existe numai dupa ce factorii sai generatori ti motivatia politica a membrilor sai vor dispare (cuprinzând oi oameni sub 30 de ani, recrutati din rândurile nemultumitilor care au emigrat dupa 1990, nu poate fi vorba de "disparitie biologica").
Atâta vreme, însa, cât Statul român nu va fi integrat principiile întruchipate de Exil ti Rezistenta Anti-comunista nu va fi dobândit drept de cetate - nu în calitate de contestatar politic al Oligarhiei coloniale sovietice, ci ca autoritate cu atributii recunoscute în domeniul restructurarii institutiilor politice oi al remodelarii societatii civile - legitimitatea institutiilor publice va ramâne discutabila, nu numai pentru Românii Liberi din tara ti strainatate, ci pentru întreaga comunitate a natiunilor democratice.
Legitimitatea Statului român nu poate ramâne o speculatie situata între fictiunea politica oi abstractia juridica: ea trebuie ancorata printr'un fapt politic concret de un principiu de drept validat de adeziunea întregii comunitati. Legenda legitimitatii de sorginte revolutionara a regimului a fost definitiv ucisa de mineriada din Iunie 1990 iar constitutia adoptata prin referendum în Decembrie 1991 nu rezolva chestiunea continuitatii, pe care o lasa în suspensie deoarece nu definette relatia actualului regim politic cu cele dinaintea lui: cel democratic oi cel totalitar. Or, cum o constitutie nu poate sta juridic "în aer", referinta inconturnabila - pentru ca este definitorie ti obligatorie în privinta naturii democratice sau nu a Statului român - o alcatuiette lovitura de stat de la 30 Decembrie 1947. Statul român se poate atadar situa în continuitatea ordinii democratice - abolite la acea data - sau în continuitatea orânduirii totalitare care a înlocuit-o atunci: tertium non datur! Prin urmare, spre a-ti determina natura, Statul român este obligat sa repudieze în mod explicit ti definitiv acea mottenire cu care nu se identifica.
Din cauza tuturor celor care s'au reprooat la acest Forum statului post-decembrist oi institutiilor sale (inclusiv BOR), în legatura cu preluarea obiectivelor ti folosirea mijloacelor din timpul comunismului, este firesc ca Exilul sa fie circum